~InSaNiTy~

You have only one choice…
It started slow and become one eternity of struggles.
I would like to start over but I’m not empowered and feel week…if you had one chance one opportunity to change the way you left the way you write would you take it?...only knowing that all what is best in you will disappear and just doubt, fear and anger will remain…but it will save her forever and show her the right path ahead.
The solitude of the regular brain activity pushes over the capacity to focus in multi-directional decision taking moments, with constant and brute force in total disregard of all the impulses sent by the main blood pumping mechanism witch after calculation, correlation and permanent analysis of outside sensors interprets and produces the feelings that apparently are overcome by the solitude of the regulatory temporary or permanent brain process called INSANITY …

How do you know if you are insane or not…read and analyze this :

“Repeating the same action expecting a different outcome.”

Si...

Si stai si astepti si induri si speri;
Ca viata ta sa se coloreze intr-un alt pastel.

Si stai si vrei si dai si ceri doar flori;
Ciudat observi ca nu mai mori.

Si foc si ceara si doi sori pe cer apareau aseara;
Mancat de boala usor pe funie urcam langa o scara.

Si tac si zbier si-n vocea ta eu pier;
Mare sa par m-ai agatat in cuier.

Si fug si stau si cad si sar;
Pe langa tine doar un nimic eu par.

Si ma tai si ma cos si ma pierd in fumul gros;
Tot ce de mine tine nimic nu e frumos.

Si ard de mor si mor si sapte fete-mi canta-n cor;
De ma trezesc din nou doar sa mor de al tau dor.

Si el si ea si toti si mai mult nimeni;
Ma vad mereu ca ma adun de pretutindeni.

Si acum si ieri si maine si toate orele;
Vad simplu si amar fara tine cum trec zilele.

Si cum si cat si cat si CAT si numar orele...
Vor mai trece asa zilele?

Si...ce ?! Doar atat.

Metaphor

Anyone can achieve their fullest potential…
Who we are might be predetermined but the path we follow is always of our own choosing. We should never allow our fears or the expectations of others to set the frontiers of our destiny . Your destiny can’t be changed, but it can be challenged.

Every man is born as many men and dies as a single one.

Will the moment of birth of many be remembered more than the moment of death of single ??? ~~~This is the QuEsTiOn~~~

Letter from then to now...

I was the cause and than the pause…
Flying over the house,
The trees, the flees and all the bees
Remain on ice.

I was a hand and than a slap
On your perfect step
Than I knew I had to leave
And cry my way to sleep.

The fruit, the life, the snake, the bait
Always knowing there’s no fate
I made my way thru the gate,
And faded like an old paint.

I ask you now to tell me how
Until the stars keep shinning light,
Or i will die and start the flight
Toward the never-ending start.

I miss you much and need your touch…
I know, i sense, i feel you miss me,
I guarantee you miss me…
Because you changed the way you kiss me.

Dupa...

Pe scari statea ea si ma uitam uimit ca sincer tare rau imi parea ca ma simt uluit.

Pe munte din zare atintit ea ma privea si foc in ochi avea... frica pe mine ma lovea cand ea in zare nu mai era.

Turbat de goliciune astept sarutul tau destept si buzele crapate-mi plang cand stiu ca doar o sa-l astept.

Singuratatea greu m-apasa si soldati de plumb vad, ca vin sa ma ridice si sa ma transforme-n scrum.

Vantu-i fum si ceru-i apa si pamantul plange singur ca fumul nu se piere cu apa si nici vantu’ nu-i ceru lui fum.

Astept sa fiu miracol sa ma simt acolo sus, dar simt ca se intampla doar mereu si fix opus...sa ma vad cum calc pe pietre cu piciorul dezvelit, sa simt aerul cel rece ca-mi strapunge gatul dezgolit, sa miros mireasma dulce a destinului invelit; sa aud soapta surda a miracolului amortit.

Vreau…vreau sa pot vrea sa vreau ce vreau cand vroiam a vrea ceva ce vreau sa vreau…sa inteleg vazand mirosul atingeri cuvintelor scrise pe o singura fasie de hartie zdrenturoasa si rupta de vechimea visului meu voit

Apoi...

Acolo undeva departe stai tu frumoasa mea
Ce mi se pare mie iti place tie
Si mica mi se mai pare...colivia mea.

Fumul din vant scrum nu se face,
Dar steaua din cer cometa da
Furtuna mea e linistea ta, si,
Lacrima ce-mi pe obraz va curge tace.

Incet ma sting arzand in gheata,
Un cearceaf cu flori incet m-apasa
Capul mi se rostogoleste in sus,
Si ma intreb: cat de sus sunt pus?

Apa ce pe maini o am e sange,
Nimeni nu o observa caci e pustiu;
Si cu ea pe negre ziduri scriu...
Dragostea mea... nu mai plange,
Oricum nu e prea tarziu!

Intr-o gradina minunata cu cruci,
Stau singur pe butuci
Si ma tai pe sub o pleoapa,
Ce eu as vrea sa curga e numai apa.

Linii strambe franjuri multe,
Lucrurile mari par prea marunte
De aici sa plec as vrea,
Dar nu ma abat din calea ta.

Paradoxul e-n context
Ce mi se pare mie iti place tie
Nu vreau sa fiu doar o pagina sau next.

Totul sau mai mult nimic

Mai fratilor exista in viata asta momente in care simti ca trebuie sa iei o decizie ca altfel nu se mai poate...clipa in care iti analizezi ce ai,ce ar trebui sa ai si ce poti avea...mi se pare ca ma incadrez in acel moment.
Pot spune ca m-am saturat dar inca astept...sunt hotarat dar simt ca decizia nu-mi apartine in totalitate...motiv pentru care ezit sa clarific situatia...intrebarea este : pana cand mai pot rabda?...nu de mult am revenit in minunata Romanie cu un dor imens (fara prea mult patriotism) de tara si de anumiti oameni de aici...dupa o absenta de aproape 2 ani din romania traiam cu speranta ca lucrurile merg mai bine si drumul pe care ar trebui sa fim noi ca natiune este urmat in concordanta de marea majoritate a romanilor...cu stupoare am observat ca nu este asa...inca fiecare considera ca nu traim ca un tot social si decizia fiecaruia il influenteaza pe celalalt in mod direct sau indirect,mai repede sau mai tarziu...imi pare rau de felul in care coordoneaza romanii procesele cognitive pe care le imprastie prin actiuni mai mult sau mai putin morale si etice in aceasta lume; m-am proptit in aceasta tara cu dorinta de a ramane o scurta perioada in principiu de relaxare...apoi din cateva motive am ajuns la doleanta personala sa raman pe termen mai indelungat...incetisor incep sa ajung la doleanta de a imi scurta vizita in mod brusc si vehement; am nevoile mele (care nu sunt super marete si oarecum normale pentru un animal social) si totodata am schepsisurile mele (cu totii le avem)...

...am nevoie de liniste si lumea mereu tipa in preajma mea...
...am nevoie de afectiune si cei importanti ma trateaza rece...
...am nevoie de terapie in grup dar pot fi tratat doar individual....
...am nevoie de siguranta si mereu trebuie sa fiu in priza...
...am nevoie de o mangaiere si importantii ma palmuiesc...
...am nevoie de incredere si mereu sunt pus la indoiala...
...am nevoie de simplitate si sunt frecat mereu de complexitati...
...am nevoie de tine si tu te tot indepartezi...
...am nevoie de mine si nu ma regasesc...
...am nevoie de calm si sunt mereu agitat...
...am nevoie de caldura si mereu inghet...
...am nevoie de claritate si tot in ceata vad...
...am nevoie de esenta si am doar superficialitatea...
...am nevoie de puritate si ma simt mereu murdarit....
...am nevoie de nimic clar si mi se da cica tot...
...am nevoie de unitate si sunt mereu impins spre margine...
...am nevoie de o imbratisare si sunt tinut la distanta...

ma intreb daca merita sa mai am nevoie...

aspectul general al complexitatii momentului de acceptiune a nevoilor personale este unul sumbru si totul pare simplu...paradoxal...

...sunt dorit dar indezirabil in context...
...sunt de incredere dar nu mi se spune mai nimic...
...sunt constant informat dar nu stiu nimic...
...sunt util dar cu o prea mica intrebuintare...
...sunt eu dar nu mai stiu cine sunt...
...sunt un porc uman dar tratat ca o papusa gomflabila...
...sunt integru dar mereu tras de sfori...
...sunt decis dar nu stiu ce sa fac sa fie bine...
...sunt bine dar ma simt rau de tot...
...sunt urat dar vazut simpatic...
...sunt aici dar toti ma vad dincolo...sau nu ma vad deloc...
...sunt descuiat la minte dar mereu blocat...
...sunt iubit dar nimeni nu vrea sa o faca...
...sunt anormal dar asa cum ar trebui sa fiu...
...sunt un simplu om dar vazut ca un animal...
...sunt liber dar dependent de tine...
...sunt eu...cos

concluzia este oare sa ma detasez complet de ceea ce simt si sa imi vad de drumul meu asa cum este el? sau sa pastrez speranta si sa ma calmez caci totul va fi bine? raspunsul este la tine...oare ai sa-mi spui vreodata?

Cele patru muschetare

Odata de mult timp intram in contact social cu 4 fete dragute provinciale ce locuiau in mirobolanta noatra capitala; viata aceasta frumoasa m-a adus in casa lor in clipa in care ma imbarcam intr-o noua aventura a viatii mele...am stat la ele cam 3 zile in care am reusit oarecum sa le cunosc mai bine sau mai putin bine indivitual si in particuler...una din ele imi era cunoscuta in prealabil dintr-o conjuntura de prietenie comuna cu o terta persoana, dar pe restul 3...le-am aborat pentru prima data atunci...si a fost frumos...si mi-a placut...si eu tind sa cred ca si lor le-a placut...dar sa revenim la partea interesanta; nu de mult am ajuns din nou in casa lor...si cu placere sau nu neaparat am observat ca nu multe elemente din viata lor prezentau schimbari majore...dar toate isi lasasera urma pe vietile lor.in ordine necronologiga,aleatoare,nealfabetita,nonanalfabetica,oarecare si cum a picat vi le prezint pe scurt :
1. Clarinet...reprezinta o faptura micuta si draguta cu o capacitate imensa de a inspira respect asupra ei din partea tuturor si o oarecare teama catre ea oamenilor ce se perinda prin zona ei de "buffering" (cine nu intelege ce sens are cuvantul in acest context....sa se informeze); totodata reprezinta o fire calma dar cu flama mereu aprinsa, calculata ("vedeti ca aveti sa-mi dati 4lei si 83bani pentru x si z...si nu ma intereseaza, lucrurile trebuiesc puse la punct caci trebuie sa fie clare") dar imprastiata (as vrea asta...dar nu mai vreau...si totusi..dar mai bine nu...ba da...ba...tu ce zici?...mai nu stiu...dar ma hotarasc),emotiva dar transanta,activa dar totusi pasiva, blanda si cu toate astea sa nu te pui cu ea...in esenta o complexitate dar care trebuie sa stie clar ce si cum altfel nu e prea roz viitorul.
2. Elisabeta...aceasta faptura reprezinta partea mereu ganditoare a micutului nostru grup ce coexista in acea resedinta, o ganditoare ce aparent se confrunta cu dileme(la care le cunoaste rezolvarea dar pe care din cvazi motive nu vrea sa le finalizeze),o personalitate puternica dar mereu nevoiasa de sensibilitate, un spirit suferind (din cauza lui...) ce se poate salva in orice clipa dar nu o face...inca.
3. Marie Antoinette...reprezinta un fenomen social rar de intalnit...o fiinta simpla dar complicata ce nu merita si nu trebuie sa sufere dar o face (mai mult din propria-i slabiciune caci nu se poate abtine la anumite verificari pe FB si etc...),o fiinta nostima si serioasa in acelasi timp ce in momentul actual analizeaza mult prea multe variabile si posibilitati la niste chestiuni ce ar trebui sa fie foarte simpliste, o fiinta ce incearca sa se tina ocupata cu chestiuni diverse ca sa nu o ia "braila", o fiinta ce catalogheaza aspectul fizic placut al barbatul ca "BUNOC" si o fiinta care mult prea des "isi baga pixul"...dar in totalitate o fiinta sincera,draguta,atenta,placuta,sociabila si perseverenta...asa cum o persoana ar trebui sa fie mereu, dar care priveste inapoi inca mult prea des fapt ce o intristeaza si o face sa-si piarda din placerile pe care ar trebui sa le simta si sa le emane mereu.
4. Marie Celeste...o fiinta si o personalitate foarte draga mie ce mai pe indelete va fi prezentata intr-un articol separat (sorry...dar asta este)

Toate aceste 4 personalitati traiesc impreuna, impart raul si binele impreuna si coexista bine de x+1 ani....in timp ce populatia romaniei se eticheteaza gresit in multe cazuri si in permanenta cauta perfectiunea doar pentru o simpla companie la o cafea la colt de strada intr-o luni in care nici iarba nu creste, nici o floare nu infloreste si nici un salariu nu creste...ele traiesc bine iar restul de ipocriti sunt selectivi...pacat ca nu sunt mai multe persoane in lumea asta ca ele.