Distanta

hmmm...n-am mai scris nimic de mult si asta nu pentru ca nu am avut ce anume...dar nu am avut timp. iata ca acum am si voi scrie una grea de tot...De ce? de ce ma ti la respect de departe, de ce ma ti cu piciorul blocat in prag? inchizand mereu, din ce in ce mai tare usa, sa-mi loveasca piciorul si asa umflat de atata fuga dupa sufletul tau; salvarea mea, inspiratia mea, cugetul meu rational, spiritul existentei mele se pierde in neant, in dorinta nemarginita de a te capta; iubirea doare cel mai tare dar te si rasplateste din plin...deja ma doare, deja simt ca ma pierd in solutii si scenarii mai mult sau mai putin favorabile, alunec, simt cum imi pleaca esenta de sub picioare...sa plutesc? nu pot...ca nu am ingredientul necesar...aripile mi-au fost retezate fara pic de mila cu multi ani in urma...inca nu se vindeca; mi-e frica. mi-e frica sa pierd din nou o frumusete. eu sunt distrus sau sunt un distrus...efectul e acelasi...pierdere masiva. nu disper...de ce sa disper? e singura pe planeta? nu...! dar...dar...mi-e greu sa-mi imaginez tandretea si senzualitatea ei in aura altuia...dar nu pot fi egoist...daca asa se vrea...asa sa fie...o vreau fericita, vreau sa exulte de bucurie, vreau sa pluteasca...sa pluteasca?....iar imi aduc aminte...eu nu am aripi...imi sunt retezate; dar ma pot vindeca, pot sa-mi cresc altele dar numai pentru ea si numai langa ea imi pot creste altele...e greu. e foarte greu sa-mi cresc altele; perseverenta. da dar cata? la un moment dat devine disperanta perseverenta, obositoare si plictisitoare...rezolvarea...ea renunta si pleaca...eu stau si calculez cum am putut sa gresesc. revin,.... e simplu, te vreau...dar nu sa te detin si nu te vreau cu forta. imi mai lipseste acordul tau...hahaha...ce simplu suna...dar e mai complicat ca orice. as manca kilometrii dar nici atunci nu ar fi bine.....esential este ca e greu...dar nimeni nu a zis ca va fi usor....e minunat dar e pestilential....te am dar nu ma vrei, ma simti dar nu te ating, te vad dar nu ma crezi, ma asculti dar nu te inteleg, ma cunosti dar nu esti tu, eu dar amandoi. mi se sopteste in casca....si maine e o zi.....da dar poate eu nu voi mai fi in ea...sufletul meu moare si atunci eu nu voi mai fi. sunt dependent de frumos...si tu esti frumoasa...da dar nu esti frumoasa mea...si asta imi omoara sufletul. fericirea e o picatura de lacrima din marea iubirii scufundata in oceanul dragostei ...........finalul....finalul e inexplicabil dar adevarat, e sumbru dar impacat, e esenta care te atinge....sunt doua cuvinte in care sunt concentrate milioane de senzatii, de traiti, de clipe, de atingeri, de reflexe, de idei, de solutii, de probleme, de vorbe, de priviri, de ore, de vise, de sunete, de lacrimi....desarte......TE IUBESC....

goana dupa fata din bar...episode 1

era o fata care lucra intr-un bar, draguta fata, prietenoasa fata, o fata care a stiut cum sa-mi capteze atentia. Dar....acum incep problemele...nu stiu, sincer, nu stiu daca si ea are acelasi fluturas care se zburda in interiorul corpului la nivelul stomacului cand ma vede....dar eu cu siguranta il am. Ok. problema serioasa....tipic, masculin, Ii ceri numarul de telefon asta dupa ce o intrebi cum o cheama (normal) dar daca ea zice ca nu-ti dau numarul....atunci ce faci...din nou tipic...te milogesti de ea sa se mai gandeasca si totusi sa ti-l dea. Apoi in alta zi....asta dupa ce de soarta a facut sa ne intalnim accidental de n+1 ori pe strada la cele mai diferito ore si in fiecare zi...Ii mai ceri odata numarul dupa ce cu zambet te intreaba ce servesti; raspunsul socant dar totusi plauzibil si de apreciat..."spune-mi un motiv intemeiat pentru care ti-as da numarul meu de telefon"... bomba...acum ce replica sa dai...la asa o declaratie...vai de capul meu. Ok...cam atat pentru azi...episodul urmator probabil maine....aaaaa....era sa uit....la prima intalnire cu ea in acelasi bar...eu client ea in timpul orelor de munca....imi zice..."noi ne cunoastem de mult...de pe vremea cand erai cu XXX care locuieste pe langa mine...te-am mai vazut destul de des prin cartier la mine" si la asta ce dreq sa mai zici....offff ma doare capul.

Negatie

E vorba de tine aici in textul asta.
Esti cea care vrea dar nu stie, cea care refuza sa mai vrea desi vrea...Paradoxul vine cand te apuca durerea de cap, senzatie macabra care te loveste in momentul in care constientizezi iubirea si ura pe care o porti unei persoane, lipsa de interes pe care o ai fata de mine, intoleranta fata de nou (suna ca un fel de integrare in absolut...) si indecizia cand esti hotarata.
De am putea sa traim fara durere, de am putea sa transmitem de fiecare data si altora ceea ce simtim, de am putea sa ne izolam in cochilia noastra protectoare si sa traim o infinitate doar cu resturi de mancare si cu patetica noastra vina perpetuata asupra propriilor personalitati si iubindu-ne doar pe noi insine...ar fi....cred...perfid.
Revino-ti din insubordonarea in care traiesti; ridica-te cu o privire fixa spre nimic si dezbina-ti neincrederea de magnifica-ti personalitate si "soul"...mai mult de atat....fii tu odata ca m-am saturat sa privesc inapoi si sa sper la ceva insuportabil de frumos...tweety

GRESEALA

Care este gresala noastra ca omenire?care este gresala noastra ca natiune?care este gresala noastra ca romani?
E simplu : Ne permitem sa gresim mult prea mult.!
Nu ne dam seama de multe lucruri,incercam sa modificam intotdeauna lucrurile bune caci noua ne par ca sunt gresite si preferam sa ,,simtim pe propria noastra piele" totul chiar daca ni se spune deznodamantul in prealabil; avem o putere de a crede ca ceea ce ni se spune este gresit si ceea ce credem noi este bine. GRESIT !
M-am saturat, vreau sa ies din acest clinch, vreau sa traiesc, sa fiu inteles si mai presus de toate vreau sa pot fi mandru de ceea ce sunt si de ceea ce fac . Caci fac asa cum de fapt ar trebui dar nimeni nu ma aude si cel care ma aude nu ma intelege caci vorbesc alta limba, cea a RATIUNII.

Intotdeauna INFRANT !!!

M-am saturat sa fiu infrant de oamenii cu idei ,,geniale" , sa lupt singur si sa fiu lasat sa cad lovit de fulgerele trimise fara scrupule de tantalaii ce ne consuma oxigenul si asa destul de rar si poluat.
M-am saturat sa mi se ceara totul si sa traiesc cu idiotenia in sine ca cineva ma va aprecia vreodata si va avea tupeul sa-mi multumeasca pentru ce I-am facut.
M-am saturat sa stau la coada aprecierii si sa ma benoclez la fiecare secunda in bonul cu numarul infinit in timp ce astept linistit, rabdator si constiincios pe un scaunel cu 3 picioare intr-un colt intunecat si privit de orice fericire sa aud pe cineva strigandu-mi numarul infinit inscris pe zdrentuitul bon putrezit din mana.
M-am saturat sa fiu asasinat psihic in fiecare zi, sa mi se spanzure neuronii cu proprii axoni, sa fiu maltratat moral si coplesi de entitati macabre cesi duc zilele in perfiditatea si lipsa de ideologie a oamenilor auto-intitulati normali si morali.
M-am saturat. Solutia este oare trecerea in cealalta extrema? Ingroparii semintei bunatatii ce domneste in sufletul meu; si trecerea in moralitatea abominabila a rautatii si ciudateniei intruchipate?

first

Fiind primul blog trebuia sa scriu ceva interesant, incitant si atragator; frumos si placut citirii...dar...nu prea ma intereseaza eu scriu ceea ce gandesc si gandesc bine ceea ce scriu.

Vazand, crezand, facand, traind, iubind, murind, asteptand, amagind, lovind, cutezand, simtind, traind, murind .Doar asa traiesti simtind si atingand cu palmele murdare de vina intr-o lume murdara si imbaxita de monstrii puturosi, mirosind a ipocrizie, putind a bani si duhnind a prostie peretii patati cu sangele nevinovat al moralitatii doborate in Romania.Doar asa intelegi si poti crede ceva anume; dak te trezesti dimineata si doresti doar sa treci ziua de azi atunci mai bine te culci la loc si spera sa nu te mai trezesti niciodata.Pentru asta imi doresc sa nu mai fiu aici si mi-e rusine sa spun ca sunt ca traiesc in aceasta turma de ipocriti (in general vorbind, exista si exceptii) !!Rusine sa va fie voua Romanilor care sunteti interesati doar de ziua de azi si calcati pe ratiunea si moralitatea oamenilor din jur sa va faceti pe propriul vostru plac. RUSINE